Amintiri din cimitir

Da, un titlu lugubru..., dar în realitate nu e nimic mai dureros şi mai incorect! Azi am venit să vă aduc flori şi să aprind o lumânare, deşi normal era să vă felicităm şi să vă spunem : să trăiţi cu numele, a trebuit să spunem Dumnezeu să-l odihnească! Am avut onoarea s-o cunosc pe delicata si distinsa dnă Pruteanu si am incercat s-o incurajez, dar era ca o stană de piatră! Să sperăm că Dumnezeu îi va da putere să treacă peste aceste zile cumplite şi va putea duce mai departe relizările soţului d-ei!